Acta est fabula

Acta est fabula – “Piesa a fost jucată, s/a sfârşit” – Acestea sunt ultimele cuvinte pe care împăratul Augustus le/a rostit pe patul de moarte, conştient fiind de faptul că viaţa sa s/a încheiat. Expresia a fost întrebuinţată şi în alte limbi străine. Marele scriitor francez Rabelais a spus înainte de a muri “La farce est jouée” (“Farsa s/a încheiat”). “Das Vorgang fällt, das Stück ist aus” (“Cortina cade, piesa s/a sfârşit”) spune poetul german Heine într/una din poeziile sale. Sala a amuţit iar ultima lampă s/a stins pâlpâind…”Das arme Licht war meine Seele” (“Săraca lumină, a fost sufletul meu”). Se termină un spectacol sau o viaţă de om, pe această scenă a lumii.În teatrul din antichitate, subiectul, actele şi distribuţia piesei nu erau cunoscute deoarece nu existau programe care să anunţe aceste detalii. Spectatorii nu ştiau cănd se termină spectacolul şi îşi păstrau mai departe locurile, aşteptând continuarea piesei. Dar pentru a nu mai crea confuzii, s/a stabilit în acele vremuri ca la sfârşitul piesei să se anunţe “Acta est fabula” (“Piesa s/a sfârşit”). Expresia a trecut de pe scena teatrului, pe scena vieţii, păstrându/şi însă sensul de final, încheiere. “E finita la commedia” – spuneau actorii pe vremuri şi în Italia, pentru a/şi anunţa publicul că piesa s/a terminat. Deoarece eroii lui Caragiale folosesc acest cuvânt “commedia”/”comedie” cu sens de încurcătură, scandal, bucluc, această expresie -”E finita la commedia”- se foloseşte în sens ironic pentru a anunţa finalul unui scandal public.

Acarul Păun…

                Acarul Păun – nu este un personaj inventat, a existat cu adevărat. Cu siguranţă ar fi rămas necunoscut dacă nu ar fi avut loc o nenorocire pe linia de tren Ploieşti – Buzău. În urmă cu vreo opt decenii, în staţia de tren Vintileanca (astăzi Săhăteni) a avut loc un grav accident de tren. S/a făcut o anchetă ce a avut drept scop stabilirea cauzei accidentului. Adevăraţii vinovaţi sunt trecuţi cu vederea, fiind persoane influente. Singurul vinovat de această nenororcire rămâne acarul din staţie, Ion Păun. De atunci, expresia “acarul Păun” se referă la persoana asupra căreia se aruncă greşelile altora. “Acarul Păun” şi “ţapul ispăşitor” sunt sinonime. “…mă gândeam şi eu…la acarul Ion Păun, care se zbate şi ţipă, dar nu se dă învins. Umblă de ani de zile, ca Diogene, cu felinarul în mână, după o fărâmă de dreptate, pe care nu se îndură nimeni să i/o dea…” George Mihail Zamfirescu – “Schimbarea la faţă”

Abracadabra

“Abracadabra”, o expresie atât de întrebuinţată, mai ales atunci când încercăm să/i păcălim pe cei mici. Totuşi puţini cunosc originea acestui “cuvânt magic”. Conform dicţionarelor, “abracadabra” este un termen al cabaliştilor. Cabalistul este o persoană iniţiată în cabală sau un adept al cabalei. Substantivul “cabală” are suficiente sinonime, astfel că explicarea lui nu mai este necesară:complot, conspiraţie, intrigă, conjuraţie, maşinaţie (Friedrich Schiller: “Kabale und Liebe”). Însă ca doctrină iudaică, cabala constă în interpretarea mistică a Vechiului Testament şi în practici oculte conform cărora este posibilă comunicarea cu spiritele. În acest context, termenul poate fi asociat cu magia, cu spiritismul. Expresia este alcătuită din abrevierea cuvintelor ebraice: Ab (Tatăl), Ben (Fiul) şi Ruah a Cadish (Sfântul Duh) şi era folosită ca formulă magică mai ales împotriva durerilor. În zilele noastre, expresia se mai foloseşte încă de către iluzionişti şi scamatori în cadrul spectacolelor lor. De la “abracadabra” a derivat adjectivul “abracadabrant”(provenit din limba franceză) ale cărui sinonime sunt: bizar, ciudat, curios, excentric, surprinzător, extraordinar, straniu, singular, paradoxal, original, neobişnuit, inexplicabil, fantezist, fantasmagoric, extravagant.

à bon entendeur, salut!

“A bon entendeur, salut!” Traducere: Bunului ascultător, salut! Sensul expresiei este “Cine are urechi de auzit, să audă.” Expresia a fost folosită de către Caragiale în comedia “O scrisoare pierdută”.